Scriem istoria împreună Identitate culturală autentic românească
Conceptul proiectului gravitează în jurul unei componente culturale dominante, un omagiu adus marilor valori autohtone.
Aici va fi primul Muzeu de Artă din România dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuşi, care va deveni un simbol naţional, dar cu rezonanţă internaţională.
Totodată, pavilionul central va fi reconfigurat în Sala multifuncţională "George Enescu", oferind Capitalei un spaţiu artistic la standarde internaţionale, care să stimuleze potenţialul mediului cultural contemporan şi care, prin evenimentele găzduite, să devină o atracţie pentru publicul de entertainment inclusiv din afara ţării.
Proiectul integreză pavilioanele expoziţionale Romexpo, pe care le reconfigurează şi modernizează într-un Centru de Conferinţe şi Congrese de anvergură, adaptat nevoilor unei capitale Europene.
Pus în valoare de funcţiunile culturale, sociale şi economice dezvoltate în jurul său, care asigură infrastructura necesară pentru organizarea evenimentelor de amploare, acesta va fi o destinaţie europeană în sine.
Un nou parc, soluţii de fluidizare a traficului, conectivitate urbană
O emblemă pentru proiectele mixed-use realizate până acum de IULIUS, parcul va reprezenta şi aici o ancoră pentru viaţa urbană a Capitalei.
Centrul Expoziţional Romexpo se va deschide spre comunitate, prin intermediul unei succesiuni de atracţii publice: parc central, grădini înierbate, arbori maturi şi vegetaţie luxuriantă, alei de promenadă, esplanadă şi piaţete. Noul parc, care va ocupa 30% din suprafaţa proiectului, va face o legătură directă cu Parcul Regele Mihai I al României şi va realiza o conexiune verde de la Piaţa Charles de Gaulle până în inima proiectului.
Dezvoltarea presupune ample investiţii în noi soluţii pentru modernizarea infrastructurii rutiere şi pietonale şi creşterea conectivităţii urbane.
Proiectul pentru fluizarea traficului este realizat în colaborare cu una dintre cele mai mari companii specializate din Europa, incluzând crearea de noi artere rutiere şi lărgirea unor benzi de circulaţie, dar şi piste de bicicletă şi facilităţi care contribuie la mobilitate urbană.
Mai mult, va fi realizată şi cea mai mare parcare din România, cu peste 12.000 de locuri, subterane şi supraterane.
Peste 30.000 locuri de muncă, un lifestyle center european
Propunerea de revitalizare urbană include şi cel mai puternic pol de business din ţară, construit în conformitate cu principiile pentru "clădiri verzi", care va contribui la consolidarea atractivităţii investiţionale şi la sustenabilitatea economică.
Componenta office va concentra principalele companii multinaţionale din segmentul tech şi nu numai şi va genera crearea a peste 30.000 de noi locuri de muncă, o infuzie a capitalului uman care permite retenţia tinerelor talente.
Totodată, alte 2.000 de locuri de muncă sunt estimate pentru perioada construcţiei.
Într-o simbioză cu atracţiile socio-culturale va fi şi ansamblul de retail, care completează conceptul de lifestyle center. Branduri premium, zone de servicii, cele mai noi concepte de entertainment şi petrecere a timpului liber vor fi parte din oferta celui mai impresionant proiect mixed-use din Europa.
Proiectul înglobează cel mai mare spaţiu destinat producătorilor şi comercianţilor autohtoni, într-un concept de fresh market dezvoltat în premieră în România.
Totodată, va fi accesibil un centru al antreprenoriatului românesc, unic în ţară, facilităţi de tip coworking capabile să genereze oportunităţi pentru mediul de business local.
Un element inedit este şi Muzeul de Istorie Monetară, o iniţiativă în premieră naţională, dar şi cel mai mare Oceanariu din ţară, un adevărat parc acvatic, care va reprezenta un nou punct de interes turistic.
Ca o funcţiune complementară unui centru expoziţional de anvergură va fi realizat şi un hotel de 5 stele, în linie cu exigenţele unei capitale europene.
O nouă viziune
Romexpo va deveni singurul centru expoziţional din Europa care va fi complet integrat într-un proiect cu funcţiuni mixte, contribuind la potenţialul de evoluţie sustenabilă şi durabilă a Capitalei.
"Demersurile noastre constante sunt îndreptate spre consolidarea şi extinderea activităţii Romexpo, care stau la baza acestui amplu demers investiţional.
Dorim includerea Romexpo în circuitul internaţional şi avem convingerea că funcţiunile conexe vor avea capacitatea nu doar de a ne impune pe harta atracţiilor europene din domeniu, ci de a revitaliza social, cultural şi economic Bucureştiul.
Un proiect de o asemenea importanţă necesită cooperarea şi implicarea mediului public şi privat, dar şi susţinerea autorităţilor şi comunităţii", a spus Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Investiţia este estimată la o valoare totală de peste 2,87 miliarde de euro şi va fi realizată etapizat.
C.C.I.R. - Al Doilea Comunicat 9 septembrie 2020
Precizările Camerei de Comerţ și Industrie a României (CCIR) faţă de consideraţiile Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) vizând proiectul de lege adoptat de Parlamentul României privind terenul de la Romexpo
Faţă de ultimele informaţii apărute în spaţiul public, cu referire la articolul publicat azi, 9 septembrie 2020, de Agerpres sub titlul CDR:
Proiectul de lege pentru transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo eludează mediul concurenţial din România,C.C.I.R. aduce următoarele precizări:
Reaminitim faptul că CCIR este o instituţie reprezentativă pentru mediul de business românesc, a cărei arie de activitate, impusă prin lege, este aceea de a susţine și promova mediul de afaceri și antreprenoriatul autohton. În ultimii 150 de ani C.C.I.R. a reprezentat principalul for de sprijinire a afacerilor din România.
Așa cum s-a încercat a fi detaliat prin comunicatul de presă emis la sfârșitul săptămânii trecute, inclusiv prin lansarea proiectpentruromania.ro, care explicitează proiectul investiţional avut în vedere de CCIR, terenul în discuţie, pe care este amplasat Complexul Expoziţional Romexpo, nu este unul viran și nici unul liber de sarcini, regimul juridic al acestuia atestând până în anul 2053 dreptul de folosinţă al Camerei de Comerţ și Industrie a Românei.
În acest context, singura instituţie care a efectuat demersuri pentru reglementarea situaţiei juridice a terenului prin raportare la demersul investiţional a fost, începând cu anul 2015 și până în prezent, în mod exclusiv CCIR, perioadă în care mediul concurenţial la care CDR face referire, a lipsit din peisajul, fie el real investiţional, ori cel care intenţionează să creeze confuzie în rândul opiniei publice.
În opinia CCIR, fundamentele economice și nu numai ale proiectului sunt suficient detaliate, explicitate și, de altfel, mediatizate prin publicarea, la sfârșitul săptămânii trecute a site-ului dedicat proiectului – proiectpentruromania.ro.
Astfel, așa cum s-a mai precizat, aducerea la bugetul de stat și a celui local a 545 de mil. de euro, cel puţin pentru perioada de construcţie a proiectului, reprezintă, suntem convinși, un fundament economic solid și, în nici un caz, o lipsă a acestuia.
Trebuie subliniat din nou, faptul că în lipsa proiectului investiţional menit să genereze cel puţin 32.000 de noi locuri de muncă, alternativa este cea oferită de prezent, până cel puţin până în anul 2053, când, evident, dreptul de folosinţă al CCIR poate fi prelungit. Cel puţin începând cu anul 2015, CCIR își dorește mai mult decât simpla folosinţă a terenului în forma ei actuală și anume își dorește să construiască și, implicit, să dezvolte zona prin proiectul propus.
Beneficiile, așa cum arătăm, sunt pentru comunitate și pentru dezvoltarea acesteia, cifra investiţiei de aproximativ 2,87 miliarde de euro fiind relevantă în peisajul investiţional actual. Proiectele – de lege și cel investiţional, nu pot fi discriminatorii pentru alţi investitori în condiţiile în care, pentru cei cu adevărat interesaţi, pe de o parte, dreptului de folosinţă al CCIR asupra terenului le atestă și întărește convingerea că aceasta este îndreptăţită să primească cu titlu gratuit terenul pentru dezvoltarea zonei și, pe altă parte, investitorii serioși cred cu tărie în beneficiile aduse de concurenţa onestă și deschisă, în condiţiile în care în zona în discuţie aceasta este diversificată prin prezenţa activă a multora dintre ei.
Îndoielile și întrebările CDR vizând corectitudinea și transparenţa procedurală a Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României, nu le comentăm, în condiţiile în care potrivit legii, CCIR este apolitică, însă considerăm că acest gen de afirmaţii nu pot avea decât același scop pe care l-am mai remarcat și reclamat deopotrivă, acela de a induce confuzie în opinia publică, fapt pe care continuăm să îl dezaprobăm.
Vrem să mai remarcăm un singur lucru – se vorbește în contextul arătat, de încercare de tulburare a apelor, faţă de care ne angajăm să revenim de fiecare dată, în încercarea de a le limpezi, de faptul că, prin proiectul de lege, i s-a dat CCIR terenul gratuit. Ceea ce se ascunde sau nu se comentează, este faptul că terenul, într-adevăr, se transmite CCIR, cu titlu gratuit, însă fără posibilitatea pentru aceasta de a-l vinde sau ipoteca pentru 49 de ani, deci până în 2069 inclusiv.
Care este diferenţa faţă de situaţia actuală a terenului, pentru care CCIR are garantat dreptul de folosinţă până în 2053, însă nu are dreptul de a construi, dat fiind atributele restrânse ale folosinţei care nu-i permit edificarea? Una singură, aceea care conferă posibilitatea CCIR de a se implica și implementa proiectul investiţional, deci de a construi.
Poate altcineva, un investitor serios, să construiască în locul CCIR, în condiţiile arătate, cu dreptul de folosinţă al terenului pe numele acesteia ? Iată de ce, CCIR este singura entitate care poate dezvolta Centrul Expoziţional Romexpo și, implicit terenul aferent. Singurul care s-a alăturat CCIR pentru a realiza împreună un proiect pentru București și pentru România pe terenul în discuţie a fost cel care prezintă azi, în mod serios, opiniei publice proiectul de investiţie de 2,87 miliarde de euro.
Cu aceste precizări, considerăm reacţia CDR ca fiind injustă și netemeinică. Proiectul de dezvoltare propus de CCIR are un impact naţional fără precedent, de susţinere a multiple domenii de activitate, și considerăm că iniţiativa ar trebui recunoscută și susţinută onest, în egală măsură, de mediul public și de cel privat.
Birou Comunicare Publică
Tel.: 0374474373; 0213190085
e-mail: bcp@ccir.ro
C.C.I.R. - Primul Comunicat - iunie 2020
Precizări cu privire la trecerea terenului de la Romexpo în proprietatea CCIR
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) face următoarele precizări urmare a şedinţei Comisiei Economice din Senat, referitoare la propunerea legislativă de trecere a terenului pe care este edificat Romexpo, în proprietatea CCIR, fără posibilitatea de a fi înstrăinat pe o perioadă de 30 de ani.
Acest demers vine ca suport pentru dezvoltarea unui proiect ambiţios de dezvoltare pentru România care implică transformarea Centrului Expoziţional Romexpo într-un catalizator economic cu beneficii majore pentru comunitate.
CCIR este acţionar majoritar al Romexpo S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcţiile anexe şi platformele aferente Centrului Expoziţional Romexpo.
Potrivit HG nr. 1907/2004 şi, respectiv, HG 2127/2004 CCIR are recunoscut dreptul de folosinţă gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani,fiind în fapt acelaşi teren pe care Romexpo îşi desfăşoară activitatea de mai bine
de 47 de ani.
În baza legislaţiei actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosinţă gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiţionale propuse. Legislaţia privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii limitează decisiv potenţialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosinţă.
Ca un scurt istoric, trebuie arătat că încă din anii 1972-1973 terenul a fost trecut în administrarea Camerei de Comerţ şi Industrie a R.S.R. în scopul dezvoltării Târgului Internaţional Bucureşti.
Astfel, prin Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (C.P.M.B.), s-a decis (în temeiul Decretului nr. 409/1955 şi a Dispoziţiei Consiliului de Miniştri nr. 92/1961), „trecerea în administrarea Camerei de Comerţ a R.S. România, a terenului în suprafaţă de 464.900 mp situat în Bucureşti, sectorul 1 (Piaţa Scânteii), cuprins între: piaţa Scânteii, bulevardul Expoziţiei, bulevardul Poligrafiei şi Administraţia parcurilor a C.P.M.B.
De asemenea, prin Decizia nr. 152/1973 a aceluiaşi C.P.M.B., urmare cererii CCIR, prin care se solicita transmiterea în administrarea sa a unei suprafeţe de teren de 37.912 mp, situat în aceeaşi locaţie, în scopul dezvoltării Târgului International Bucureşti, s-a decis, potrivit Decretului nr. 409/1955, transmiterea terenului în suprafaţă de 37.912 mp, din administrarea Administraţiei Parcurilor, în „administrarea Camerei de Comerţ”.
În anul 1973 a fost înfiinţată întreprinderea de Târguri şi Expoziţii (I.T.E.) cu obiect de activitate organizarea în ţară şi în străinătate a participării unităţilor expozante la târgurile şi expoziţiile economice, pentru promovarea activităţii de comerţ exterior – Camera de Comerţ a fost autorizată să transfere, concomitent cu înfiinţarea noii întreprinderi, fondurile fixe şi mijloacele circulante necesare funcţionării acesteia.
Anterior înfiinţării I.T.E., activitatea de târguri şi expoziţii era desfăşurată exclusiv prin intermediul Camerei.
Potrivit Dispoziţiei nr. 92/1961 a Consiliului de Miniştri al R.P.R. privind executarea lucrărilor din prima etapă, pentru construirea “Expoziţiei Economiei Naţionale a R.P.R.” s-a aprobat amplasamentul Pavilionului Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale a RPR – actualul Pavilion Central al Complexului Expoziţional Romexpo,
şi s-au dat în administrare, după terminarea şi darea în folosinţă a lucrărilor expoziţiei, către Camera de Comerţ şi Industrie a României construcţiile şi spaţiile descoperite destinate expunerii corespunzătoare.
Revenind la proiectul propus în prezent, CCIR doreşte reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcţie de opţiunea legiuitorului. CCIR doreşte să investească astfel în dezvoltarea activităţii Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internaţional, pe o piaţă competitivă.
O astfel de dezvoltare, atât de complexă şi completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipseşte Capitalei, de la o sală multifuncţională, concepte culturale, facilităţi publice, până la pol de dezvoltare economică şi de sprijin pentru antreprenori.
În paralel, CCIR îşi doreşte să continue proiectele iniţiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum şi alte facilităţi publice, pentru care îşi exprimă convingerea că pot fi găsite soluţii eficiente şi o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate.
Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunităţi pentru mediul de business naţional, implicit, pentru Stat.
Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta îşi va achita obligaţiile financiare privind folosinţa terenului către Camera de Comerţ şi Industrie a României, fonduri care vor fi direcţionate pentru programele de susţinere a mediului de afaceri autohton.
Birou Comunicare Publică
Tel.: 0374474373; 0213190085
e-mail: bcp@ccir.ro
