Sub denumirea GT Seminar & Lab Series, în perioada 24-25 februarie 2011, Grup Transilvae împreună cu Color Service Transilvae au organizat în staţiunea Albota, jud. Sibiu, un amplu eveniment dedicat industriei tipografice.
Tema principală a evenimentului a constituit-o “Optimizarea proceselor de producţie tipografică prin standardizare, soluţii reale de reducere a costurilor, creştere a calităţii şi productivităţii”.
În deschiderea evenimentului Dl. Bogdan Vasilescu şi Dl. Dorin Piţigoi au adresat un cuvânt de bun venit participanţilor şi oaspeţilor din străinătate.
Prima prezentare a fost susţinută de Dl. Erwin Widmer (Ugra) care a prezentat "Certificarea Ugra PSO" - Obiective, conţinut şi caracteristici.
Prima zi a continuat cu prezentarea D-lui Maxim Siniak (X-Rite) având ca subiect "Standardizarea pentru culorile CMYK".
Partea a doua a primei sesiuni de comunicări a fost susţinută de Dl. Dorin Piţigoi, Preşedinte CST, şi a avut ca subiect "Controlul producţiei" cu obiectivul obţinerea caracteristicilor tiparului de calitate în conformitate cu normele ISO 12647-2 pentru litografia offset.
După prânz sesiune a doua "Proofing de culoare sigur" a continuat cu prezentarea
D-lui Daniel Kwiatkowski (EFI) - "Remoteproofing" - Cum să configuraţi acest element esenţial al circuitului de culoare.
În cadrul acestei sesiuni Dl. Dorin Piţigoi a prezentat tema "Softproofing" - De la concept la practică, de la sistemul standardizat şi certificat la producţia de zi cu zi, din care vă prezentăm un fragment:
“Vom începe tot cu motto-ul zilei Funcţionează dacă şti ce să faci!
Avem două definiţii pentru softproofing, una populară, care este: vreau ca monitorul şi tiparul să arate la fel nu neapărat cu referire la tipar, ...totuşi monitoarele noastre sunt departe de a arăta realitatea produsului care nu există încă fizic.
Pe de altă parte, avem definiţia standardului ISO 12646 – Reprezentarea unei imagini produsă prin folosirea unui monitor cu scopul de a arăta rezultatul unui proces de separaţie de culoare în aşa fel încât să fie o simulare cât mai apropiată a rezultatelor tiparului.
Întrebarea este simplă: cât de aproape şi cu ce mijloace? Am sintetizat o listă de documente care vă pot da aceste informaţii. Primul este documentul ISO 12646 la care am făcut referire mai devreme, şi ISO 3664 - Graphic Technology and Photography, care se referă în general la condiţiile de vizualizare pentru industria grafică.
De asemenea, Fogra a produs un document foarte util şi extrem de meticulos, numit Fogra Softproof Handbook v1 (en) şi v2 (de).
Mijloacele necesare: avem nevoie de un monitor, de un instrument de măsură, de un iluminator, o incintă, avem nevoie de o lumină ambientală, aplicaţiile software, care pot fi cele cu care lucrăm în mod obişnuit, gen Acrobat sau Adobe Photoshop sau aplicaţii dedicate, avem nevoie de idee, deci conceptul de softproofing, know-how, desigur avem ca în orice sistem considerat ca şi martor, avem nevoie de posibilitatea de a controla, de a verifica etapele procesului. Există câteva mituri legate de monitoare. În general un adevăr incontestabil este faptul că nu toate monitoarele sunt egale. La ora actuală, monitoarele de tip Crt au murit. Deci avem diverse tehnologii date de panouri care creează practic culorile.
La ora actuală există o singură tehnologie care este suficient de performantă pentru a reproduce repetabil şi consistent, este vorba de panourile de tip IPS. Unii producători prezintă această informaţie, alţii nu. În general aceste panouri diferă prin unghiul de vizualizare, prin stabilitatea culorilor, prin contrast şi IPS-ul are caracteristicile necesare pentru ceea ce ne interesează.
Cel de al doilea mit este legat de unghiul de vizualizare. Unghiul se referă doar la ce unghi contrastul scade sub raportul de 1:10. Un alt fapt este că cel puţin în ultimul an de zile tehnologia LED a progresat foarte mult. Majoritatea acestora sunt monitoare obişnuite, au o singură sursă de iluminare albă, perpendiculară pe suprafaţa lor. Nu sunt cu nimic mai deosebite. Singurul tip de monitor LED superior este doar panoul de tip RGB – LED care poate crea o gamă cromatică de tipul 110% NTSC (definit de CIE 1931). În general monitoarele ca şi standard de valoare se raportează la gama cromatică NTSC. Nu este un factor relevant dar este o informaţie utilă.
De asemenea, avem nevoie de un instrument de măsurare pentru aplicaţia specifică cum ar fi colorimetrul care este conceput pentru a măsura o anumită specificaţie spectrală, rezultând în măsurători eronate dacă gama spectrală este depăşită. Practic nemăsurând spectrul ele sunt limitate.
Spectrofotometrul nu are această limitare, analiza spectrală fiind independentă, el nefiind limitat constructiv.
Legat de contrast, un monitor care are iniţial un contrast de 1000:1 ajunge după calibrare să aibă un contrast de 480:1 pentru că un monitor performant LED poate ajunge până la 300 sau 350 candele.
Luminozitatea este un alt factor. Cu cât este mai puternică, cu atât monitorul se uzează mai repede, iar cel din faţa ecranului va obosi mai repede...”
Pag.: 1 2 3
