Disz Tipo şi Sufitech sunt două firme foarte cunoscute şi apreciate pentru calitatea lucrărilor executate atât în domeniul tiparului de carte cât şi în domeniul producţiei de ambalaje. O scurtă istorie a celor două firme ne vor face astăzi, la a zecea lor participare consecutivă la târgul All Pack, cei doi manageri, doamna Diana David şi domnul Istvan David.
Diana David: 1 martie 1992 a fost data când s-a semnat un contract de închiriere pentru un mic spaţiu şi câteva utilaje tipografice modeste. 60 de mp de spaţiu de producţie şi birouri, un Heidelberg Kord, o maşină de tăiat şi tehnologie negativă de pregătire a tiparului, populat de trei specialişti, veniţi pentru un program de 4 ore după-amiază, după un schimb la tipografia de stat, acesta fiind momentul care a marcat începutul istoriei Disz Tipo.
Puţinele cunoştinţe în domeniu la început, compensate de un puternic entuziasm şi setea de cunoaştere au dus la dezvoltarea afacerii şi la crearea unui brand pe piaţa tipografică. Am funcţionat ca tipografie generală până în 1998, când am făcut prima dezvoltare majoră înfiinţând secţia de ambalaje din carton, producând de la început cutii caşerate. Tot în acest an, tipografia a fost acreditată de Imprimeria Naţională pentru tipărirea formularelor cu regim special. Perioada aceasta se caracterizează prin investiţii în utilaje şi reabilitarea unor spaţii de producţie şi birouri, prin calificarea forţei de muncă şi stabilirea proceselor de producţie. În 2001 a fost implementat şi certificat Sistemul de Management al Calitatii ISO 9001.
Istvan David: Preocuparea continuă pentru dezvoltarea ambalajelor a condus la noi investiţii: în 2002 am achiziţionat un teren de 5000 mp şi în 12 septembrie 2003 am dat în folosinţă prima hală de producţie, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 900 mp, noul sediu al tipografiei. Era perioada în care vizitam aproape toate expoziţiile de profil.
Astfel, vizitarea expoziţiei Interpack 2002 din Düsseldorf a fost punctul de plecare pentru crearea celui de-al doilea business, anume fabricarea colţarelor din carton stratificat şi implicit înfiinţarea firmei Sufitech.
Pornit pe baza unui joint-venture cu firma Eltete TPM Finlanda, lider mondial în producţia de elemente din carton stratificat, ne-am impus pe piaţa autohtonă de ambalaje, devenind cel mai important producător din ţară.

Cum aţi resimţit efectele declanşării crizei economice în jurul anilor 2007- 2008 în România pe de o parte, în paralel cu o scurtă prezentare între felul în care aţi receptat piaţa europeană în perioda târgurilor Drupa 2008 şi Drupa 2012, precum şi impactul participării Dumneavoastră cu cele două firme în cadrul Pavilionului Naţional de la Interpack 2011.
Istvan David: Criza economică declanşată în 2007-2008 ne-a afectat din plin la ambele firme. Situaţia firmelor nefiind aceeaşi, percepţia crizei a fost diferită ca şi modul de gestionare a ei.
Disz Tipo era în plină dezvoltare, cu câteva investiţii în curs, astfel căderea pieţei a avut un impact deosebit asupra cash-flowului şi a veniturilor în general. Sufitech era după primii ani de pierderi aferente unei afaceri noi şi de avangardă, pe o traiectorie de rentabilizare şi echilibru. Efectele crizei puteau fi fatale, totuşi piaţa deşi puţin dezvoltată nu s-a contractat îndeajuns pentru aceasta. Soluţia a fost oarecum asemănătoare în cazul ambelor firme: am reconsiderat toate resursele existente şi am pornit un amplu program de investiţii, bazate pe knowhowul dobândit la expoziţiile internaţionale ( Drupa, Interpack, Salon d’embalage, Print China, Ipex, Fespa ) şi aplicând la proiecte cu finanţare europeană. Implementarea proiectelor a dus la minimalizarea efectelor crizei economice, la recâştigarea pieţelor pierdute şi dezvoltarea exportului în cazul Sufitech-ului, care a ajuns până la 30% din producţia totală în unele luni.
Astfel, începând cu 2009 am înregistrat o creştere anuală a cifrei de afaceri cu până la 10-12%. Am participat la toate ediţiile All Pack din 2001 şi am participat cu stand în cadrul Pavilionului Românesc la Interpack 2011 din Düsseldorf.

Cu ce echipamente dedicate producţiei tipografice şi producţiei de ambalaje lucraţi astăzi, care sunt motivele economice care au stat la baza deciziilor dumneavoastră şi care sunt principalele direcţii de continuare a investiţiilor.
Istvan David: După cum am spus mai înainte, principala sursă de achiziţionare a echipamentelor şi utilajelor au constituit-o proiectele cu finanţare din UE. Astfel, în domeniul tiparului lucrăm cu maşini Roland, de format mare, A0 cu două, respectiv patru grupuri de culoare şi lăcuire UV şi cu Heidelberg QM de 4 grupuri şi Heidelberg GTO cu un grup de culoare.
La producţia de ambalaje avem o linie de ştanţe portofel de diferite dimensiuni, ştanţă plană automată de format mare 1200x1600 mm, maşină de lipit Bobst cu 6 puncte, maşină de lipit semiautomată de format mare, maşini de caşerat, ştanţă rotativă, flexo-slotter cu 2 grupuri de culoare, linie specializată în execuţia cutiilor în serii scurte Autobox, etc. Dispunem de colectiv de proiectare ambalaje, colectiv de design şi tipar digital, secţie de produs matriţe de ştanţare.
Diana David: La Sufitech e mai simplu. Am plecat la drum cu o linie de făcut colţare, marca Eltete TPM Finlanda, completată cu un slitter-rewinder Jagenberg. În 2010 am achiziţionat “Mercedes-ul fabricării de colţare” cu tehnologia de top a momentului, o linie de produs colţare marca Pakea.

Care este astăzi ponderea producţiei de ambalaje vs. tipar, şi cât reprezintă exportul din cifra de afaceri la cele două companii?
Diana David: De-a lungul anilor exportul direct a reprezentat o pondere importantă, ajungând şi la 40% din producţia lunară. Din păcate piaţa Greciei a căzut, şi în momentul de faţă exportul nu depăşeşte 10% din producţia anuală. Mai producem însă destul de mult ca export indirect, adică companiilor multinaţionale, care îşi ambalează produsele şi le trimit la export.
Istvan David: Noi am avut la rândul nostru export, dar niciodată nu am depăşit 10-15% din producţia lunară. Avem însă foarte mult export indirect, cutiile noastre fiind folosite la ambalarea multor categorii de produse, care pleacă la export. Dacă în 1998, anul în care am început producţia de ambalaje, ponderea lor a reprezentat nici 5%, astăzi ponderea ambalajelor este de peste 90% din producţia Disz Tipo.

Domnule Istvan David, ultimul nostru interviu a fost realizat la Iaşi în luna mai 2013, la puţine minute după ce aţi fost ales Preşedintele ATT, într-un moment în care Industria Tipografică din România se afla sub "tirul" acţiunilor deschise de o Casă de Avocatură care, aşa cum am arătat şi Premierului câteva zile mai târziu la Bookfest 2013, păreau să ţintească punerea la pământ a tuturor tipografiilor din România. Cum aţi pornit demersurile de stopare a aplicării acelei Legi şi care au fost concluziile pe care le-aţi desprins în urma întânirii avute cu reprezentanţii Ministerului Culturii în luna septembrie?
Istvan David: Evenimentele s-au derulat astfel, Februarie – Martie 2013 au început loviturile de ciocan ale AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional) care au somat prin poştă deţinătorii de cod CAEN 1812 "pentru plata retroactivă, începând din 2010 a 3% din cifra de afaceri pentru vânzarea şi editarea de afişe, calendare, imagini autocolante şi tipărituri mixte".
Iunie – asociaţiile profesionale s-au unit
ATT împreună cu APIIP şi APRA trimiţând către AFCN o rezoluţie comună având punctul de vedere legal cu privire la aplicarea prevederilor OG 51/1998, respectiv ale OM 2066/2011”. A fost solicitat AFCN-ului deschiderea unui dialog pe această temă.
Iulie –
Ca răspuns, AFCN a invitat reprezentanţii celor 3 asociaţii în data de 18 iulie 2013 la o întrevedere, soldată cu o Minută a întâlnirii prin care reprezentanţii AFCN au stabilit să nu mai aplice măsuri suplimentare de constrângere, concretizate prin transmiterea somaţiilor de plată către operatorii economici regăsiţi sub codul CAEN avizat 1812, până la definitivarea concluziilor presupuse a avea loc în 27 septembrie 2013, când urma ca ATT să se întrunească la Bucureşti.
AFCN a solicitat atât celor 3 asociaţii cât şi Institutului Naţional de Statistică definirea termenilor tehnici tipografici din lege. INS (Institutul Naţional de Statistică) îşi declină însă competenţa în definirea termenilor tehnici.
Septembrie –
În incapabilitate de înţelegere a domeniului, respectiv a aplicabilităţii legii, AFCN anunţă că nu se prezintă la dezbaterea cu tipografii din 27 septembrie 2013 şi se va adresa Ministerului Cuturii, pentru soluţionarea problemei privind modul de aplicare a OM 2066/februarie 2011 privind aplicarea OG 51.1998, art 21 litera f, promiţând să revină la începutul lunii octombrie 2013.
Octombrie –
Fejer Laszlo, în calitate de deputat UDMR, a sprijinit demersurile celor 3 asociaţii pe lângă AFCN, a făcut interpelare parlamentară la Senat pentru scoaterea literei f) din art. 21 a OG 51/1998. Guvernul a transmis refuzul la acest demers la sfârşitul lunii octombrie 2013. Aceeaşi interpelare este acum la Camera Deputaţilor, iar în Comisia de cultură, dl. Fejer a solicitat ca dezbaterile pe acestă temă să se facă în prezenţa reprezentanţilor celor 3 asociaţii.
Noiembrie – abordarea Ministerului Culturii
ATT, APIIP şi APRA au trimis Ministrului Culturii o propunere de modificare a OM 2011 împreună cu o Notă de Fundamentare pentru a se reveni la impozitarea vânzării cu amănuntul a articolelor impozitate, ca verigă finală a lanţului comercial aşa cum a fost formulată iniţial legea, informând şi conducerea AFCN despre acest demers.
Decembrie – abordarea Ministerului Culturii
În prezent aşteptăm rezultatul acestui demers, urmând ca în viitorul apropiat să aibă loc o întâlnire între reprezentanţii asociaţiilor, AFCN, Ministrul Culturii şi doamna Ministru pentru Dialog Social. De câteva săptămâni tipografii, care nu sunt membri ai acestor 3 asociaţii şi nu au cunoştinţă de cele “negociate” cu autorităţile, spun că angajaţi de la AFCN sună şi ameninţă că dacă nu plătesc taxa îi acţionează în judecată. Este o hărţuire.
David Istvan: CEREM ca AFCN să nu dea o interpretare proprie legii, prin care pe producători să îi considere vânzători.
Redactarea unor norme care să clarifice aplicarea OG 51/1998, respectiv căror produse şi căror agenţi economici se aplică.

În încheiere am să vă rog să transmiteţi atât colaboratorilor dumneavoastră din domeniul printului şi ambalajelor cât şi membrilor ATT care sunt principalele gânduri şi acţiuni pe care doriţi să le puneţi în practică în anul 2014 atât la nivelul firmelor Disz Tipo şi Sufitech cât şi la nivelul conducerii acţiunilor ATT.
Istvan David: În cadrul celor două firme vom continua seria investiţiilor, unele începute, altele doar planificate.
Avem în vedere achiziţionarea de noi tehnologii, unele chiar de ultimă oră, pentru a deveni mai competitivi în vederea consolidării poziţiilor noastre pe piaţă.
Urmează în prima jumătate a anului 2014, procesul de informatizare, respectiv implementarea unei platforme ERP pentru urmărirea şi planificarea producţiei. Dorim prin aceasta să controlăm procesele tehnologice în totalitate şi să oferim partenerilor noştri promptitudine şi calitate la preţul cel mai bun.
În cadrul ATT, după cum am declarat şi anterior, voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a apăra interesele breslei noastre şi a dezvolta asociaţia prin cooptarea a cât mai mulţi membrii.
Şi pentru că suntem la finalul anului 2013 şi în ajun de sărbători, voi profita de această oportunitate, dorind tuturor colaboratorilor şi cititorilor dumneavoastră Sărbători Fericite şi La Mulţi Ani, un 2014 prosper, benefic şi plin de succese!