Eşti aici: Interviuri audio / Lansarea volumului “BILETUL DE IEŞIRE DIN CRIZǍ” la editura Curtea Veche Interviu cu domnul Adrian Vasilescu
Lansarea volumului “BILETUL DE IEŞIRE DIN CRIZǍ” la editura Curtea Veche
Interviu cu domnul Adrian Vasilescu
Ne aflăm la standul Curtea Veche, la puţine momente de la prezentarea volumului “Biletul de ieşire din criză” scris de domnul Adrian Vasilescu, Consilier al Guvernatorului BNR şi Coordonator al strategiei de comunicare pentru BNR căruia îi solicit un scurt răspuns pentru cititorii revistei “Lumea Tiparului” în legătură cu actuala situaţie economică generală.
Virgiliu Hodorogea: Domnule Adrian Vasilescu vă rog să ne spuneţi câteva cu-vinte legate de ideea biletului de ieşire din criză, îl vedeţi ca pe un bilet individual al fiecărui cetăţean pe cont propriu sau un bilet pentru întreaga ţară în ansamblu?
Adrian Vasilescu: Din păcate, de aici încolo biletul de ieşire din criză îl va obţine fiecare singur, când îl va putea obţine.
Virgiliu Hodorogea: Deci a devenit o misiune individuală a fiecăruia. Adrian Vasilescu: În primul rând individuală.
Virgiliu Hodorogea: Dumneavoastră ne furnizaţi câteva informaţii şi recomandări prin această carte. Vă mulţumesc foarte mult.
Capitolul IV - Duel peste Atlantic ... Duel ideologic
De notat că, dintre toate crizele din anii de după al Doilea Război Mondial şi până la criza actuală, numai una şi-a avut cauza pe piaţa imobiliară: cea japoneză. Criza a izbucnit violent la începutul anilor ’90, apoi Japonia s-a perpelit ani mulţi la focul mocnit al unei încetiniri a activităţii economice. Să nu fi înţeles Alan Greenspan că în clipa în care mulţi economişti japonezi au pronunţat cuvântul englezesc “bubble”, căci se spărsese “balonul de săpun”, acel strigăt ar fi trebuit să fie un avertisment şi pentru America?
Mai ales că în Japonia, la începutul anilor ’90, se petrecuse un fenomen asemănător tocmai celui descris de Alan Greenspan la numai o lună după ce-şi părăsise postul, într-o conferinţă rostită la Seul, la 12 aprilie 2006, transmisă prin satelit în toată lumea. Greenspan, plecând de la observaţia că, la nivel global, valoarea de piaţă a activelor (îndeosebi terenuri, case, acţiuni) a crescut mai repede decât produsul intern brut nominal, din cauza scăderii ratelor dobânzilor, şi-a exprimat temerea că “actuala situaţie nu va persista”. Fireşte, sublinia el, nu era obligatoriu ca lumea să ajungă într-o stare de criză, dar semnalul dat avea un rol preventiv. Fostul numărul unu al politicii monetare americane le transmitea factorilor de decizie din America şi din toată lumea un avertisment având în subtext următorul mesaj: “Nu mai staţi cu mâinile încrucişate, luaţi din vreme măsuri, ca să nu vă treziţi cu criza peste voi”. Să fi fost tardiv acest mesaj sau cei care ar fi trebuit să-l înţeleagă nu l-au înţeles? (Fragment pagina 166-167)
